Achizitionarea unui spatiu imobiliar presupune o serie de avantaje si dezavantaje, alegerea optima presupunand, din partea potentialior cumparatori maxima atentie in cantarirea acestora

Dupa 6 ani de dezvoltare economica accentuata, insotita de o crestere a salariilor si a nivelului de trai, cerintele romanului in materie de apartamente urmaresc aceeasi traiectorie. Desi aceasta dezvoltare accentuata a marit veniturile populatiei, la nivel national acest lucru este putin vizibil.

Cresterea veniturilor a avut un impact major asupra locuitorilor din mediul urban si a dus la o schimbare a perspectivei oraseanului asupra confortului oferit de casa sa. Din acest punct de vedere cele mai mari schimbari in structura cererii de apartamente noi se inregistreaza in Capitala.

Chiar daca la prima vedere noile proiecte par net superioare, fiecare varianta are avantajele si dezavantajele sale. Coldwell Banker Affiliates of Romania a realizat un studiu care analizeaza ambele tipuri de oferte din mai multe punctele de vedere.

Daca in urma cu doi-trei ani cautarea unui nou spatriu imobiliar insemna selectarea dintre niste constructii cu cel putin 10 ani vechime, in prezent bucurestenii pot alege oferte si in cadrul unor proiecte recent construite.

Inainte de 1989 cartierele de apartamente erau ridicate intr-un ritm alert si netinand cont de confortul fizic si psihologic pe care trebuia sa-l ofere locatarilor. Noile proiecte rezidentiale se adreseaza tocmai acelor bucuresteni care isi doresc un stil de viata modern, o eficientizare a folosirii spatiului, fara diminuarea acestuia, un aspect placut si o integrare in peisajul urban.

Blocurile vechi ofera spatii mai mici si cu o impartire ineficienta, insa au preturi inferioare de achizitie. Locatarii noilor apartamente beneficiaza de spatii mai generoase, o delimitare clara a zonei de zi si a celei de noapte, insa in acelasi timp platesc si un pret mai mare pentru aceste proprietati; spre deosebire de oferta veche, unde se plateste suprafata neta, intr-un proiect nou, clientul plateste suprafata bruta, care include si spatiile comune.

Plecand de la tipologia anilor ’80 – ’90, prin care, incaperile erau folosite doar ca dormitoare, si in cel mai bun caz una dintre ele drept spatiu de folosinta mixt, si pana la spatioasele living-uri din prezent, optiunea bucurestenilor a fost modelata de necesitatile vietii moderne. Departe de a „fura” din spatiul locuintei, living-ul s-a dovedit un „must have” al stilului de viata contemporan. Aici, membrii familiei se relaxeaza, iau masa sau isi primesc prietenii in vizita. Impreuna cu „dining room”-ul si bucataria - care imprumuta din ce in ce mai mult stilul american, deschis – acest spatiu delimiteaza zona de zi.

In tiparul traditional al locuintelor comuniste acelasi apartament reprezenta caminul a cel putin trei generatii, adica se putea ajunge la situatia in care 6 persoane puteau locui intr-un apartament cu 3 camere. In prezent un apartament cu 3 camere, dintr-un bloc nou, de obicei, gazduieste o familie cu 3 membrii.

Exemplul de mai sus are o maxima relavanta in ceea ce priveste suprafata care revine fiecarui membru al familiei. Din analiza suprafetei care revine unui memru de familie in fiecare din cele doua situatii, rezulta urmatoarele date: pentru un bloc vechi, intr-un apartament cu suprafata medie de 70 - 80 mp revin aproximativ 26 mp/pers. Pentru un bloc nou, intr-un apartament cu suprafata medie de 120-150
mp revin aproximativ 45 mp/pers.