In prezent, Romania are oferte de munca pentru toate domeniile de activitate. Totusi, sunt inregistrati oficial 460 de mii de someri, in majoritate oameni cu studii primare.
Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca din Sectorul 6, Bucuresti. Un gardian sprijina peretele. La 8:45, prin fata avizierului cu listele locurilor de munca disponibile, apar cinci-sase persoane.
Doi barbati dau din cap nemultumiti, apoi pleaca resemnati. Ofertele afisate sunt pentru toti, indiferent de nivelul de studii, de la muncitori necalificati la chimisti, de la ingineri la agenti de vanzari. Si totusi, de ce exista someri?
La sfarsitul lunii iunie a.c., numarul somerilor inregistrati a fost de 460.000, in conditiile in care oferte de locuri de munca sunt din ce in ce mai multe. Potrivit statisticilor Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), in luna mai, numarul ofertelor de locuri de munca era cu 34% mai mare decat la inceputul anului.
La jumatatea lunii iulie, existau circa 20.000 de oferte de locuri de munca la nivelul intregii tari, potrivit aceleasi surse. Hunedoara este judetul cu cel mai mare numar de joburi vacante, aproximativ 2.300.
Pe locurile urmatoare se afla Bucuresti si Cluj, cu 2.080, respectiv 1.289. Cele mai sarace judete in oferte de munca sunt Braila, cu 92, si Vrancea, cu doar 46. Ponderea cea mai mare in totalul locurilor de munca o au ofertele pentru persoanele cu un nivel de pregatire sub medie.
Angajatorii cauta cu precadere confectioneri de articole din textile, agenti de paza si muncitori in constructii. O statistica a aceleiasi agentii arata ca 84,1% dintre somerii inregistrati in baza de date au un nivel de instruire primar, gimnazial si profesional.
Foarte multi someri prefera sa munceasca fara forme legale si sa primeasca indemnizatia de somaj. Astfel, somerii isi asigura o sursa suplimentara de venit. Numarul somerilor cu indemnizatii la sfarsitul lunii iunie 2006 atinsese 150.000, adica 32% din totalul celor fara loc de munca.
De asemenea, in randul tinerilor absolventi si al persoanelor cu studii peste medie, se manifesta o reticenta fata de serviciile ANOFM. De ce? Foarte multi dintre ei prefera sa se descurce pe cont propriu chiar daca asta inseamna cateva luni de cautari si interviuri.
Site-urile de joburi, companiile de recrutare private si bursele locurilor de munca sunt locurile preferate de tineri in vederea gasirii job. Astfel, se explica si proportia mica a acestora in randul somerilor, de 2,5% din totalul celor inregistrati in baza de date a ANOFM.
Bechtel face angajari masive
Nevoia de “brate calificate” s-a accentuat. “Desi volumul de activitate in constructii a crescut in ultimii doi ani, nu se regasesc in acest domeniu foarte multi oameni calificati.
Multi someri nu pot fi angajati pentru ca nu cunosc meseriile specifice din constructii”, afirma Liviu Daschievici, fost director general al Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii, actual expert tehnic in constructii.
Companiile private de recrutare se confrunta cu un fenomen inedit. Exista persoane foarte bine pregatite profesional in diferite domenii (financiar-bancar, IT, resurse umane), dar nu au calitati si competente de lider.
Altfel spus, sunt foarte buni profesionisti, dar nu sunt buni de sefi, fapt care nu-i califica in ofertele pentru pozitiile de midlle si top management ale companiilor private de recrutare.
In ultima vreme, s-au conturat cateva zone in care exista o pregnanta foame de personal. Pe 21 iulie, AJOFM Cluj a organizat o bursa a locurilor de munca pentru ocuparea a nu mai putin de 600 de posturi in cadrul companiei Bechtel.
Pentru acestea au aplicat 5.000 de candidati. Bursa s-a bucurat de succes in primul rand datorita zvonurilor potrivit carora, la Bechtel, salarizarea va fi “de exceptie”, dar nici unul dintre participantii la bursa nu a putut avansa o suma in acest sens.
Una dintre problemele mari cu care s-a confruntat Bechtel este faptul ca atat in judetul Cluj, cat si in judetele invecinate, pe traseul viitoarei autostrazi, rata somajului este extrem de scazuta.
O alta problema ar fi ca Bechtel vrea sa incadreze jumatate din personal strict pentru munca de noapte, incercand sa recupereze astfel timpul pierdut pana acum din cauza neintelegerilor cu Guvernul.
Cele mai multe posturi au fost pentru muncitorii necalificati, iar dintre cei calificati, cereri s-au inregistrat pentru dulgheri, tamplari, lacatusi si soferi. Pentru anul 2006, compania estimeaza ca va angaja 4.000 de oameni.
Reteaua de retail cunoaste si ea o dezvoltare spectaculoasa. Un exemplu este Kaufland. In mai putin de un an, compania a deschis zece hipermarketuri, unde si-au gasit locuri de munca 2.900 de oameni. In general, o astfel de investitie creeaza intre 150 si 250 de locuri de munca.
Acestea se adreseaza mai mult persoanelor cu studii medii, fiind cautati casieri, sefi de raioane, gestionari de depozit, iar recrutarea se face prin intermediul anunturilor in ziarele locale, in ziarul companiei, dar si pe site-uri speciale.
Pana la sfarsitul anului 2006, Kaufland intentioneaza sa mai deschida cinci magazine, ceea ce ar insemna aproximativ o mie de locuri de munca.
Unde se gaseste de munca
Judetele cu cele mai multe locuri de munca vacante (20-27 iulie )
Hunedoara 2.283
Bucuresti 2.080
Cluj 1.289
Sibiu 1.129
Dolj 1.004
Ialomita 910
Buzau 656
Brasov 649
Neamt 542
Timis 536
ANOFM
|