Constructia locuintelor de stat, fie pentru tineri, de necesitate, sociale, pentru sinistrati, nevoiasi, evacuatii din casele nationalizate sau pentru militari, medici si profesori, a reprezentat o marota a tuturor campaniilor electorale din ultimii 15 ani.

Statistic vorbind, numarul actual de locuinte ieftine, inchiriate de stat, este infim comparativ cu situatia din Uniunea Europeana. Colac peste pupaza, in loc sa incercam sa albim cat de putin bila neagra, facem contrariul.

Ultima initiativa guvernamentala in domeniul fondului locativ de stat este... vanzarea locuintelor ANL catre actualii chiriasi. Initiativa apartine ministrului delegat pentru lucrari publice, Laszlo Borbely. Potrivit acestuia, locuintele vor fi vandute la un pret sub nivelul practicat pe piata.

Primele locuinte vor putea fi cumparate in 2007, numarul caselor care vor fi vandute anual prin acest sistem fiind estimat la 3.000-3.500 de unitati. Probabil ca nu mai e de mirare pentru nimeni ca la multe capitole Romania se afla in coada tarilor europene. Inclusiv la numarul de locuinte ieftine (sociale).

Potrivit datelor Institutului National de Statistica, doar circa 0,8% din fondul actual de locuinte il reprezinta casele aflate in proprietatea administratiilor publice locale si centrale. In Belgia, aceasta cota este de 7%, in Franta si Austria - 18-20%, iar in Olanda - 36%.

Totodata, potrivit specialistilor, o piata a chiriilor dezvoltata este premisa mobilitatii crescute a fortei de munca, factor extrem de important intr-o economie moderna. In Romania, 93% din locuinte sunt locuite de proprietarii acestora si doar 6% sunt din unitatile locative participa la piata chiriilor (fara cele 0,8% locuinte de stat). In Uniunea Europeana, locuintele private inchiriabile reprezinta intre 12 si 30% din total.

Inconsecventa guvernamentala si abstinenta administratiei publice locale in domeniul politicii de locuinte au „contribuit“ direct la diminuarea ofertei de locuinte ieftine cu chirie si, indirect, la explozia preturilor la apartamente inregistrata in ultimii trei ani.

Municipalitatea a uitat sa dea obolul

Piata imobiliara bucuresteana este cea mai importanta din tara si orice se intmpla pe aceasta piata are efecte in restul Romniei. Exprimandu-ne mai putin academic, cotatiile imobiliare din Bucuresti reprezinta un fel de „mercurial“ imobiliar pentru restul tarii.

Primaria Bucuresti este una dintre responsabilele directe ale crizei de oferta pe care inca o resimte Capitala in domeniul locuintelor ieftine. Politica de non-interventie in zona dezvoltarii fondului locativ a fost inaugurata de actualul presedinte al tarii, Traian Basescu, la putin timp dupa „descalecarea“ sa la Primaria Generala.

In ianuarie 2004, intr-o conferinta de presa, primarul general de atunci, Traian Basescu, declara ca este „un adversar al cresterii numarului de blocuri in Bucuresti. Avem prea multe, se traieste neomeneste in ele. Aglomerari umane de peste 8.400 loc/km patrat nu inseamna viata sanatoasa“.

Ce a facut ex-primarul general? Motivand lipsa de fonduri si nevoia eliminarii factorilor de coruptie din jurul repartitiei de locuinte din primarie, a sistat orice alt nou program de constructii. Si nu doar atat. A hotarat ca pentru primarie ar fi mai convenabil sa cumpere locuinte de pe piata secundara (apartamente vechi).

Intr-o perioada in care developerii construiau numai locuinte de lux, deci oferta de case ieftine noi era inexistenta, e lesne de inteles ce efect putea sa aiba pe piata acest plus de cerere. Explozia preturilor care a urmat nu a tulburat in niciun fel gandirea strategilor municipali in domeniul fondului locativ.

www.sfin.ro