Centrul si nordul Capitalei sunt zonele cele mai vulnerabile la cutremur. Cei care vor sa construiasca in aceasta zona vor scoate cel putin de doua ori mai multi bani din buzunar.

Magurele, Militari, Panduri, Casa Presei, Pantelimon si Balta Alba sunt zonele din Bucuresti cu riscul seismic cel mai ridicat, conform noii harti de microzonare seismica realizate de Institutul de Fizica a Pamintului. Urmeaza, in ordine descrescatoare, zonele Metalurgiei, Unirii, Berceni si Magheru.

„Aceste harti sunt folosite de constructori pentru a sti la ce tensiuni vor fi supuse viitoarele constructii in caz de cutremur, pentru a realiza structuri de rezistenta corespunzatoare“, a explicat Gheorghe Marmureanu, directorul Institutului de Fizica a Pamantului.

Constructii de doua ori mai scumpe

Potrivit normelor de constructie, pentru a ridica un imobil cu 10 etaje intr-o zona vulnerabila la cutremur, antreprenorii vor scoate din buzunar cel putin de doua ori mai multi bani. „Se poate construi si pe apa, nu asta este problema.

Numai ca pe un investitor il va costa cel putin de doua ori mai mult sa ridice un imobil cu 10 etaje intr-o zona cu risc seismic ridicat“, a explicat Gheorghe Marmureanu. Pe de alta parte, Marmureanu sustine ca autoritatile nu consulta hartile de microzonare seismica atunci cand elibereaza autorizatii de constructie.

„De cel putin cinci ori mai multe pagube“

„Gradul de uzura al fondului locativ din Bucuresti este mult mai mare decat in 1977. La un cutremur similar s-ar produce cam de cinci ori mai multe distrugeri si victime“, a declarat Traian Moldoveanu, specialist in geofizica si unul dintre expertii care au realizat hartile de microzonare seismica.

Acestia au folosit doua scenarii pentru a stabili ce pagube se vor inregistra in cazul unui cutremur similar cu cel din 1977, unul de noapte si unul de zi. In cazul producerii unui cutremur pe timp de noapte, peste 450.000 de bucuresteni se pot afla in cladiri care depasesc gradul 3 de avariere, adica in imobile construite inainte de 1977. Dintre acestia, 95.000 pot fi considerati „captivi“.

www.cotidianul.ro