In conformitate cu normele impuse de Uniunea Europeana, zonele industriale vor trebui relocate in totalitate in extravilan. O mare parte a unitatilor poluante au inceput deja procesul de reorientare catre zonele dinafara orasului, profitind de preturile relativ scazute ale terenurilor din aceste zone.

Normele europene obliga o mare parte a acestor fabrici la incetarea activitatii din 2007, lucru care forteaza introducerea lor in circuitul comercial, pentru ca, din punctul de vedere al economiei de piata, un activ care nu produce nimic este evaluat cu zero, iar in final singura posibilitate de a valorifica aceste active este sa le vinda.

Relocarea fabricilor prezinta un risc in plus in procesul de dezvoltare, pentru ca implica demolari de cladiri, decontaminari si rezonari urbanistice. Decontaminarea sau ecologizarea fostelor platforme industriale presupune investitii substantiale in vederea transformarii lor in zone locuibile. Nu se cunosc inca sursele pentru obtinerea fondurilor necesare unor astfel de investitii.

Cu toate acestea, fostele zone industriale din Bucuresti vor deveni cu siguranta tinta investitorilor datorita locatiilor favorabile dezvoltarii urbanistice, a existentei utilitatilor si a infrastructurii bine puse la punct. Suprafata totala de teren aferenta acestor spatii industriale poate genera o suprafata construita foarte mare.

In acest moment, datorita deficitului de pe piata rezidentiala, cat si pe piata de birouri, produsele imobiliare sunt absorbite destul de bine, iar ulterior se poate previziona o piata echilibrata unde rata de absorbtie este una normala, ba chiar se poate vorbi despre o rata de neocupare. In prezent, riscul dezvoltarii unui proiect de anvergura este unul si mai mare, iar locatiile care nu vor beneficia de o pozitie buna vor risca sa nu mai fie interesante pentru dezvoltatori.

www.cotidianul.ro