Proprietarilor li se pregateste o noua ordonanta pentru instituirea unor masuri speciale privind mansardarea blocurilor construite in perioada 1950-1990.

Proiectul de ordonanta vizeaza realizarea unor locuinte pentru tineri si prevede ca dreptul de proprietate asupra spatiilor de locuit obtinute prin mansardare sa revina finantatorilor lucrarilor, care pot fi societati din domeniul imobiliar sau asociatii de proprietari.

Insa, la cum arata fondurile de rulment, cu siguranta ca asociatiile de proprietari nu vor fi in stare sa suporte investitia. In plus, potrivit actului normativ, hotararea privind mansardarea blocurilor, in cazul asociatiilor, se ia cu acordul majoritatii locatarilor si al tuturor proprietarilor de apartamente de la ultimul nivel.

Specialistii din domeniul imobiliar sunt de alta parere. „Nu se poate gandi o lege care sa-i forteze pe proprietari sa-si mansardeze blocurile pentru ca ea ar incalca dreptul de proprietate si codul civil.

Nu se poate sustine un asemenea proiect care prevede obtinerea acordului majoritatii proprietarilor pentru ca acest lucru nu e posibil pentru cota indiviza. Pai, e ca si cum mama si fiul decid sa vanda casa fara acordul tatalui“, ne-a declarat Emil Giurgiu, presedintele Camerei de Comert Imobiliar din Romania (CCIR).

Mai mult, proiectul guvernamental propune ca finantarea cheltuielilor legate de expertizarea, proiectarea si executia lucrarilor de mansardare sa fie suportata din alocatii de la bugetul de stat, din fonduri de la bugetele locale, din fondurile de rulment sau din surse atrase de la investitori privati ori de la banci, insa nu se specifica in ce proportie.

In plus, in cazul imprumuturilor bancare, asociatiile de proprietari sunt descoperite in fata garantiilor solicitate de banci.

Asociatiile, asaltate cu oferte tentante

De regula, firmele prefera blocurile cu patru etaje pentru ca in cazul imobilelor mai inalte investitia nu mai e la fel de profitabila. Speculantii imobiliari stiu asta.

Mansardarea blocurilor de locuit este si un proiect guvernamental, insa itele birocratice si neclaritatile referitoare la modalitatile de finantare a lucrarilor dovedesc distanta enorma pe care o are de parcurs Romania pana la obtinerea unor rezultate notabile in domeniul reducerii consumului de enegie si al sporirii calitatii confortului la bloc.

In comparatie cu statul, firmele de pe piata imobiliara se misca repede si, profitand de bugetele sarace ale asociatiilor de proprietari, vin cu propuneri care mai de care mai tentante pentru a-si adjudeca spatiile de pe acoperisurile blocurilor.

„Procedurile de dobandire a spatiilor destinate mansardelor sunt destul de sofisticate pentru ca este nevoie de acordul unanim al locatarilor. Lucrurile se misca destul de greu in Bucuresti pentru ca, pe de o parte, asociatiile de proprietari sunt reticente tinand cont ca acest oras a avut un soc emotional la cutremurul din 1977 si se tem ca vor fi afectate structurile de rezistenta ale blocurilor.

Apoi, mai sunt probleme legate de refuzul unora dintre locatari de a-si vinde cota indiviza“, a precizat Emil Giurgiu. Cele mai multe dintre firme ofera diverse servicii in schimbul dreptului de proprietate asupra mansardelor pe care urmeaza sa le construiasca.

De la instalarea centralelor de bloc, montarea de ceasuri de bransament sau repartitoare de costuri pana la reabilitarea termica a intregului condominiu, firmele de constructii se intrec in oferte. „Scopul e ca asociatiile sa scape de cheltuiala.

Ce pot pierde proprietarii din aceasta afacere este faptul ca se vor trezi cu alti vecini care pot fi de buna factura, sau nu. In plus, noul proprietar poate schimba destinatia mansardei.

Eu cred ca aceasta trebuie stabilita de vointa proprietarilor“, a mai precizat Giurgiu. Un alt avantaj al mansardarii ar fi acela ca valoarea apartamentelor de la ultimul etaj va creste considerabil.

www.gardianul.ro