Piata terenurilor forestiere va putea sa se dezvolte dupa ce statul va retroceda marile suprafete.

Un lot silvic poate sa coste de la 3.000 la 150.000 euro/ha, iar un metru cub de lemn se vinde la preturi intre 100 lei si 3.000 euro, in functie de calitate.

Socoteala de langa autostrada nu se potriveste cu cea din padure. Tot mai multe suprafete forestiere vor intra in circuitul privat, in urmatoarea perioada de timp. Dar sunt foarte mici sansele ca pe acest segment de piata sa fie posibile speculatii cu castiguri rapide.

Loturile cu destinatie rezidentiala au generat o adevarata nebunie in ultimii ani. S-au cumparat parcele cu 5-10 euro/mp si s-au revandut, uneori la interval de numai cateva luni, cu 20-40 euro/mp. Chiar pentru 2006, specialistii imobiliari se asteapta la profituri de 25-30% in acest sector. Cresteri substantiale se preconizeaza indeosebi la preturile pamanturilor agricole, foarte scazute in acest moment, comparativ cu Europa de Vest.

Despre terenurile forestiere nu putem spune ca sunt ieftine sau scumpe, deoarece preturile difera foarte mult in functie de speciile de copaci existente, varsta padurii, amplasament. Pe site-ul www.anunturi-agricole.ro gasim sapte hectare de padure de stejar cu varsta de 80 de ani la pretul de 13.000 lei/ha (aproximativ 3.700 euro/ha). Pentru 4 ha de padure in Vrancea, din care 3 ha cu foioase si unul cu rasinoase, proprietarul solicita 4.300 euro/ha. Dar, pentru 300 ha in Bucegi se cer 5 euro/mp (sau 50.000 euro/ha), iar o padure de fag de 100 ani, situata intre judetele Brasov si Covasna, costa 15 euro/mp, adica 150.000 euro/ha.

Privatii au putere prea mica

Piata este inca la inceput, deoarece privatii detin o mica parte din fondul silvic. Conform unei situatii transmise de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), la 5 februarie suprafata validata pentru retrocedare, conform Legii 247/2005, de catre comisiile judetene era de 136.621 ha, totalul estimat fiind de doua milioane ha de padure. In prezent, fondul forestier insumeaza 6,4 milioane ha, din care 4,2 milioane ha se afla la stat si restul in proprietate privata, ne informeaza Ciprian Pahontu, director in cadrul MAPDR. El preconizeaza ca in urma retrocedarilor raportul sa se inverseze.

Unui cetatean i se acorda un hectar de teren impadurit. Cum ar trebui sa procedeze pentru a iesi in castig? Iata o intrebare la care nu se poate da un raspuns ferm, de tipul “vinde-l” sau “mai tine-l”. Evident ca un pret de peste 100.000 euro suna placut, iar unul de 4.000-5.000 de euro nu entuziasmeaza.

Cum se obtin profiturile

Sa fii proprietar de padure pare interesant, pentru ca aici nu e ca in agricultura, unde capriciile vremii pot zadarnici un an intreg de munca. Pe de alta parte, profiturile nu vin atat de repede ca la cultura porumbului, de exemplu, pe care il vinzi in fiecare toamna. In proportie de 80-90%, profiturile din aceasta activitate provin din valorificarea lemnului. Un procentaj de 10-20% poate fi obtinut din recoltarea fructelor de padure, a plantelor medicinale sau a ciupercilor, ori din silvoturism. Felul cum se valorifica masa lemnoasa depinde de varsta padurii. Copacii de 7-10 ani sunt buni pentru araci, cei de 20-30 ani se folosesc pentru materiale subtiri de constructii si doar din stejarul de peste 100 ani se executa furnir scump.

Cati bani scoti din vanzarea lemnelor? O alta intrebare ce nu poate avea un raspuns precis. Un metru cub poate sa coste si 100 de lei noi daca e lemn de foc, dar si 3.000 de euro - lemnul masiv pentru mobilier de calitate.

Fondul forestier din Romania este alcatuit din urmatoarele specii: fag - 31,5%; rasinoase - 29,9%; stejar - 18%; diverse specii tari - 15,7%; diverse specii moi - 4,9%. Din teritoriul tarii, padurile acopera 26,7%, iar programele de dezvoltare prevad ca pe termen mediu sau lung sa se ajunga la 30%. Media in Europa este de 31,2%, dar trebuie spus ca in unele tari, cum ar fi Malta, nu exista padure deloc.

Confiscarea pamanturilor defrisate ilegal

Proprietatea asupra unei paduri implica atat drepturi, cat si obligatii. Printre altele, posesorul trebuie sa asigure paza impotriva taierilor abuzive si sa se ocupe de regenerari acolo unde s-a defrisat. In Romania exista acum circa 16.000 ha de pe care s-au taiat copaci ilegal sau legal, dar fara sa se treaca ulterior la reimpadurire. Multi dintre proprietari au fost somati sa se achite de responsabilitati. Conform legii, Regia Nationala a Padurilor (RNP) va executa lucrarile de regenerare a padurii, urmand sa recupereze costurile prin diferite modalitati, mergand pana la confiscarea suprafetelor.

Orice proprietar trebuie sa constituie un fond reprezentand 20% din contravaloarea masei lemnoase, banii urmand a fi utilizati pentru conservarea si regenerarea padurilor. In cazul firmelor private, statul subventioneaza diferenta dintre fondul acumulat si cheltuielile pentru regenerare.


Valentin Gros - Banii Nostri