Capitala Romaniei mai are pana sa arate ca New York, dar isi cauta modernitatea prin cladiri care tind catre statutul de zgarie-nori. Batranul Intercontinental e inca lider al inaltimii, dar sapte noi blocuri cu 25 de etaje vor sa stea de vorba de la egal la egal cu el. Unii specialisti vad cladirile inalte ca pe o salvare a arhitecturii ponosite a orasului, altii ca pe un masacru urbanistic.

Nu poti spune despre Bucuresti ca are zgarie-nori, desi in ultimii ani, in zona centrala si de nord a Capitalei au rasarit cladiri cu aspect de gigant american. Tot cele 23 de etaje ale hotelului Intercontinental, construite prin anii ’70, au ramas constructia orasului cea mai apropiata de nori. De pe machetele arhitectilor vin insa sapte noi provocari care ii vor sta in coasta sau chiar il vor depasi.

Grupul francez Accor ridica pe Calea Victoriei, langa Palatul Telefoanelor, hotelul Novotel, cu 12 etaje si 260 de camere. Cu 33 de milioane de euro investiti, complexul, denumit Victoria Business Plazza, va fi gata in octombrie 2006. Langa Piata Victoriei, austriecii de la Immoconsult investesc 45 de milioane de euro in „Bucharest Office Solutions“, un bloc-turn cu 15 etaje, destinat birourilor de lux.

Biserica Armeneasca va privi, din toamna acestui an, in sus la Millenium Business Center. Grecii de la Aegek-Rom Construct au investit 25 de milioane de dolari intr-o structura de 72 de metri inaltime, cu 19 etaje si patru subsoluri.

Cei sapte pitici si minunile tehnicii

Pe terenul viran de langa Calea Vacaresti se vor inalta Asmita Gardens sau „cei sapte pitici“, cum ii numesc proiectantii lor, arhitectii de la Westfourth Architecture. Cele sapte blocuri, intinse pe 150.000 mp, cu 800 de locuinte si spatii comerciale, vor avea o inaltime intre 62 si 87 de metri. Cel mai mic pitic va avea 17 etaje, cel mai mare - 25.

Firma Avrig 35, detinatoarea imensei Charles de Gaulle Plaza, plateste 40 de milioane de euro ca sa bata recordul la inaltime, cu Tower Center International: 100 de metri. Cladirea va creste, anul acesta, pe Bulevardul Ion Mihalache si va avea 24 de etaje de tip „open space“. Monica Sandu, director de marketing la Avrig 35, spune ca va fi prima cladire cu pereti-cortina, in sistem celular, din Romania (suprafata din sticla, vitrata). Despre proiectul firmei unguresti TriGranit, Esplanada, se vorbeste de mult, dar probabil constructia va demara in primavara acestui an. Janos Holasz, reprezentantul TriGranit, spune ca miniorasul de pe malul Dambovitei, intins pe 70 de hectare, va avea doua cladiri de peste 20 de etaje, „cele mai inalte din Bucuresti“. „Am invatat lectia de la arhitectul-sef al Capitalei: potrivit profesionistilor, cu cat o cladire este mai inalta, cu atat scade riscul seismic. Dupa 150 de metri inaltime, riscul scade“, a mai spus Holasz. Zona Pipera se va innoi si ea cu un turn de zece etaje, numit Nord City Tower, gata abia in 2007.

Investitorii cu capul in nori

Eforturile sporadice de a ridica orasul pe verticala au devenit insa de anul trecut o moda dictata de investitori. „In ultimele sase luni, au venit cereri foarte multe de avizare a unor constructii inalte. Zonele Dimitrie Pompei si Pipera sunt cele mai cautate, ca de altfel oriunde sunt terenuri mari si libere. Explicatia este ca terenurile sunt foarte scumpe, iar investitorii vor sa obtina un coeficient de utilizare cat mai bun“, spune Ioana Balaurea, sefa Serviciului de Urbanism al Primariei Capitalei. „Pe de alta parte, odata cu cresterea inaltimii cresc si costurile pe metru patrat: costul structurii, al sistemelor de stingere a incendiilor, al fatadelor, al ascensoarelor. In functie de parametrii ecuatiei de fezabilitate, rezulta ca exista o limita de inaltime peste care nu merita sa treci. Din aceasta cauza, nu avem in Bucuresti zgarie-nori adevarati“, crede arhitectul Calin Negoescu, de la Westfourth Architecture.

Masacru urbanistic pentru city

Cand aude de fenomenul „zgarie-nori“ in Bucuresti, Artur Silvestri, analist si profesor de gestiune imobiliara la Bruxelles, vorbeste despre un masacru urbanistic. „Ne-am stricat orasul intr-un mod organizat. In Occident, fenomenul de conservare a traditiei este lege. Nu se trece peste asta. Nici nu se pune problema sa modifici structura unui cartier cu traditie, cu tinuta, cu arhitectura“, spune el. Explicatia sa pentru noua moda a cladirilor inalte este ca Bucurestiul „isi cauta cu infrigurare un city, adica o arie urbana reprezentativa prin tinuta de afaceri“.

Zonele sigure pentru zgarie-nori

Alexandru Sandu, decanul Facultatii de Urbanism a Institutului de Arhitectura „Ion Mincu“ si coautor al Planului de Urbanism General (PUG) al Capitalei, crede insa ca teza distrugerii tinutei traditionale a orasului prin cladiri inalte este una invechita, contrazisa de orase precum Frankfurt, München sau Paris. „Daca pui o cladire inalta linga una mica, pare ca sunt contradictorii, ca distrugi. E la fel ca pe strada, cu un om inalt si un copil mic, dar pune-l pe ala mare sa-l ia in brate sau sa-l tina de mina pe ala mic - e alta situatie, le sta foarte bine“, mai spune Sandu, nefericit ca, in Bucuresti, putini pui de zgarie-nori reusesc sa impace si capra, si varza.

Sandu a indicat in PUG zonele propice cladirilor inalte: intrarea prin Pantelimon dinspre Autostrada Soarelui, cartierul Titan, Drumul Taberei, zona Vacaresti, Piata Victoriei.

Andrei Luca Popescu - Cotidianul