Localnicii din comunele prin care va trece Autostrada Bucuresti-Brasov au renuntat la agricultura si isi vand terenurile investitorilor straini.

"Comuna noastra va deveni un paradis, pentru ca se fac cartiere rezidentiale si malluri, domnule reporter", spune nea Ion Referentul, un fel de guru al comunei, in varsta de 82 de ani.

Calculul e simplu: un taran, proprietar al unui hectar de teren agricol, are doua posibilitati. Sa-l cultive cu porumb sau grau, iar in acest caz castiga in jur de 8.000-9.000 de euro pe an sau sa-l vanda cu 20 de euro metrul patrat, iar in acest caz castiga 200.000 de euro, o singura data. Ce credeti ca alege taranul nostru? Evident, cea de-a doua varianta este mult mai promitatoare.

Viitoarea Autostrada Bucuresti-Brasov taie comuna Moara Vlasiei in doua. Cele mai multe iesiri catre Bucuresti se vor face tot din Moara Vlasiei, atat pe autostrada, cat si pe DN1 sau soseaua de centura 2, care e in lucru.

Bugetul local al comunei Moara Vlasiei a cunoscut una dintre cele mai spectaculoase cresteri din tara. Daca in 1996, primaria avea la buget in jur de 10 milioane de lei, astazi bugetul este de peste 35 miliarde de lei vechi, pentru 2008 se estimeaza 65 de miliarde, iar in 2010 in jur de 300 de miliarde.

Cei care nu doresc sa isi instraineze terenurile, in special pe cele din intravilan, unde un metru patrat ajunge deja la 40-50 de euro, pot deveni parteneri de afaceri cu investitorii. Se poate semna un contract prin care investitorul se obliga sa ii plateasca proprietarului de teren un procent din afacere. Asfel, un teren poate aduce mult mai multi bani, dar in acest caz intr-un termen mai lung.